Ei bine, iata-ma din nou in fata foii de hartie, cazuta pe ganduri de data aceasta dintr-o alta pricina, mult mai aproape de sufletele tuturor. A devenit un cliseu sa auzi in stanga si-n dreapta strigand tare si raspicat in cele patru vanturi ideea ca “trebuie sa fim optimisti”….
Sa ne intrebam: ce ar fi aceasta lume fara speranta ca totusi “maine” va fi mai bine? Desigur, nu sunt putini cei care si-o pierd, iar la aceasta categorie sunt consemnati sinucigasii de la Stirile orei 5. Dar despre acestia vom discuta intr-un “episod” viitor.
Inca de mici suntem invatati ca dupa ce vom trai o viata plina de credinta si fapte bune, o putere divina, creatorul cerului si al pamantului, ne va lua sus langa el si ne va oferi viata vesnica, fericirea si pacea suprema. Desigur, o teorie foarte convenabila pentru mintea umana, care astfel gaseste un sens vietii. Cum ar fi sa acceptam cu totii replica stiintifica a aparitiei omului?! Poate nu chiar atat de rau pe cat tindeti sa credeti… O data acceptata ideea ca viata pe pamant a aparut acum multe miliarde de ani in urma unor reactii chimice, initial anorganice, ulterior organice, trebuie sa recunoastem si faptul ca in acest process de evolutie produsul final a fost omul. Pana aici destul de logic. Acum intervine partea spirituala, intrebarea filozofica: care este rolul omului pe pamant?! Poate acelasi ca al oricarei alte vietuitoare; sa se nasca, sa se hraneasca, sa se reproduca, sa-si creasca progeniturile si la un moment dat sa moara. Este adevarat ca omul a construit din Pamant un adevarat templu inchinat satisfacerii confortului propriu; la fel de adevarat este si faptul ca tocmai inteligenta umana si capacitatile extraordinare de care dispune sunt si cele care ii aduc sfarsitul.
Revenind totusi la problema ridicata initial… Religia este doar un aspect in care este oglindita disperarea omului ca dincolo de micuta si modesta noastra planeta, bine incalzita si luminata (din ce in ce mai mult chiar) nu este nimic! Sau chiar daca este, sunt gauri negre si praf, in cel mai rau caz extraterestri despre care(da, se poate si mai rau) nu stim nimic! Fiti sinceri cu voi insiva: nu va este mai comod sa va ganditi ca “cineva” acolo sus are grija de voi? Ba da si tocmai din acest motiv cei mai multi dintre voi dormiti linistiti noaptea.
Speranta!…se spune ca moare ultima, iar o data cu ea si omul. Oscar Wilde afirma ca “la temelia oricarui optimism se afla intotdeauna spaima pura”. Iata doua adevaruri cat se poate de valabile! Dar oare in aceasta lume atat de evoluata tehnologic, educata, instruita…nu ne este atat de evident sfarsitul?! Mii de ani si sute de teorii, orice mai putin adevarul.Canoane, ideologii si adevarate dictaturi inventate de om…toate dand explicatii …niste minciuni placute mintii noastre. Refuzam categoric sa recunoaste ca suntem nu mai mult de “o clipa suspendata” in acest Univers!
